Nu este un sfârşit de capitol. Am vrea să credem că această ultimă intervenţie a noastră pe tema Basarabiei de Sud este doar o poartă nouă deschisă pentru cunoaşterea unui tărâm prea mult vitregit de istorie şi de oameni. Un loc în care, aşa cum ne spunea unul dintre pătimaşii apărători ai drepturilor românilor din teritoriul care începe de la Dunăre şi se întinde până la Nistru şi Bug, "proiectul lui Nicolae Iorga este la fel de actual". Un loc pentru care este nevoie, urgent, de un "parteneriat româno-român", care să apropie, în spirit, comunităţile româneşti situate de o parte şi de alta a Dunării, ca şi de o parte şi de alta a Prutului.
Se afișează postările cu eticheta şcoli româneşti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta şcoli româneşti. Afișați toate postările
duminică, 8 martie 2009
Stuful de dincolo de sârma ghimpată
Nu este un sfârşit de capitol. Am vrea să credem că această ultimă intervenţie a noastră pe tema Basarabiei de Sud este doar o poartă nouă deschisă pentru cunoaşterea unui tărâm prea mult vitregit de istorie şi de oameni. Un loc în care, aşa cum ne spunea unul dintre pătimaşii apărători ai drepturilor românilor din teritoriul care începe de la Dunăre şi se întinde până la Nistru şi Bug, "proiectul lui Nicolae Iorga este la fel de actual". Un loc pentru care este nevoie, urgent, de un "parteneriat româno-român", care să apropie, în spirit, comunităţile româneşti situate de o parte şi de alta a Dunării, ca şi de o parte şi de alta a Prutului.
duminică, 1 martie 2009
Averescu – interzis în şcoală!

Şcoala din Babele a fost înfiinţată în anul 1856 de învăţătorul Constantin Averescu. Trei ani mai târziu, în acest sat din Bugeac avea să se nască viitorul mareşal Alexandru Averescu. De altfel, peste ani, în timpul în care Basarabia de Sud s-a aflat "la români", satul avea chiar să-i poarte numele.
Aţi spune că nu este nimic mai firesc decât ca, la 150 de ani de la naştere, aici să aibă loc un eveniment care să-l pomenească pe ilustrul înaintaş.
Învăţământul în Bugeac

În momentul de faţă, în raionul Arţiz, la Kamianske (Taşlâk) studiază limba română (facultativ) doar 20 de elevi din 265. În raionul Belgorod-Dnestrovskii (în româneşte: Cetatea Albă, la Krutoiarivka (Vădeni–Moldova) studiază 304 elevi în 17 clase, toate cu predare în limba moldovenească (sic!). În raionul Chilia sunt două şcoli cu predare în limba maternă (moldovenească, română – oricum vrem să-i zicem!), la Dmytrovka (Dumitreşti) şi Priozerne (Ceamaşir) şi două şcoli cu predare în limba rusă, unde limba maternă se predă numai două ore pe săptămână, la Furmanivka (Orman) şi Cervonyi Yar (Chitai). În raionul Reni, şcolile din Dolynske (Anadol), Limanske (Frecăţei), Novosilske (Satu Nou), Orlivka (Cartal) au şi clase cu predare în limba moldovenească (română) şi clase cu predare în limba rusă, în vreme ce la Plavni (Barta), toate sunt cu predare în limba moldovenească. În raionul Sărata – Starosilea (Frumuşica Veche), Novoselivka (Satu Nou), Mineailivka (Aninoasa) –, toate şcolile au clase cu predare în rusă, precum şi clase cu predare în limba moldovenească (română).
Moldovenismul – calul troian
Puţinele ore petrecute la Babele (Oziornoe), în sudul Basarabiei, în satul cu cea mai însemnată populaţie românească, aveau să ne aducă de două ori faţă în faţă cu oficialităţile ucrainene, "stânjenite" de prezenţa noastră în zonă.
Dacă la Primărie interviul cu Grigore Cozma, gospodarul localităţii, a fost "oprit" oarecum "cu sfială" de reprezentantul Direcţiei de Politică Internă de la raion (pornit înspre noi de la Ismail probabil imediat ce a aflat de prezenţa noastră în sat), la şcoală, lucrurile s-au petrecut mult mai dur.
Dacă la Primărie interviul cu Grigore Cozma, gospodarul localităţii, a fost "oprit" oarecum "cu sfială" de reprezentantul Direcţiei de Politică Internă de la raion (pornit înspre noi de la Ismail probabil imediat ce a aflat de prezenţa noastră în sat), la şcoală, lucrurile s-au petrecut mult mai dur.
miercuri, 25 februarie 2009
Babele, un sat românesc din Bugeac
Satul Babele (Oziornoe, în ucraineană) este localitatea cu cel mai mare număr de români din regiunea Odessa. "Dacă sunt vreo doi ruşi ori bulgari; în rest, tot-tot numai românesc", ne spune primarul Grigore Cozma.
Întâiul om al comunităţii e un tânăr de statură mijlocie, cu aer de adolescent întârziat, despre care nici n-ai putea bănui că oficiază căsătorii în satul de baştină al mareşalului Alexandru Averescu ori că este instructor de kung-fu. Şi, totuşi, aşa este! Grigore Cozma a devenit primar la Babele în 2006, după absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Juridice a Universităţii "Valachia" din Târgovişte. La 23 de ani, când a fost ales, era cel mai tânăr primar din Ucraina.
Vadim Bacinschi – un jurnalist solitar în ţinutul Bugeacului
Sudul Basarabiei istorice, adică regiunea Odessa de azi, în Ucraina, are peste 140.000 de etnici de origine română şi un singur ziarist! E ca şi cum am spune noi că într-un oraş de mărimea Târgu-Mureşului locuitorii citesc un singur ziar, editat de un singur ziarist. Adevărul e pe-aproape. Vadim Bacinschi este, astăzi, singurul ziarist care scrie în Basarabia de Sud în limba română, despre Basarabia de Sud.
luni, 23 februarie 2009
Furtul limbii în care gândesc
Destinul şcolii cu limba de predare română în Regiunea Odessa pare să fie hotărât definitiv. Ca şcoală naţională cu o tradiţie seculară, ea este pe cale de dispariţie. Ceea ce nu s-a reuşit să se facă în peste 70 de ani de putere sovietică şi de regim comunist totalitar, în statul ucrainean, suveran şi democrat, s-a făcut în doar 15 ani. La nivel oficial, se speculează mult, vorbindu-se despre reuşita copiilor români care învaţă în şcoală în limba ucraineană. În fond, oricare ar fi reuşita, adevărul este că acestor copii, în mod brutal, li s-a luat din şcoală limba maternă în care gândesc.
"Subversiva" limbă română
Moldoveni versus români: un reflex stalinist în Basarabia de Sud. Deznaţionalizarea românilor din Ucraina se face subtil, încet şi sigur.
Cine a trecut graniţa româno-sovietică prin anii ’80 nu poate uita uşor tratamentul care se aplica străinilor în vamă. Cozi, bagaje cercetate cu de-amănuntul, suspiciune, dispreţ. S-a schimbat ceva astăzi din toate acestea? Ne-am dus să vedem.
Cine a trecut graniţa româno-sovietică prin anii ’80 nu poate uita uşor tratamentul care se aplica străinilor în vamă. Cozi, bagaje cercetate cu de-amănuntul, suspiciune, dispreţ. S-a schimbat ceva astăzi din toate acestea? Ne-am dus să vedem.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)