vineri, 27 februarie 2009

Căluşul – dansul interzis


Să fii patriot în România pare să nu fie lucru mare. Să trăieşti româneşte la Erdec-Burnu, în sudul Ucrainei, este o uriaşă luptă, pe care o duc generaţiile, una câte una, de la vârstnici la copii.
Prindea a se însera când am ajuns şi noi în capătul satului Erdec-Burnu, în Peninsula Taşbunar, care înaintează, ca un plisc de raţă, în lacul Cătlăbuga, cel pomenit în istoriile lui Ştefan-Vodă. Spune Grigore Ureche că aici, la Cătlăbuga, a “topit” Ştefan cel Mare şi Sfânt oastea turcească în bătălia de la 1485. Numele vechi al satului, Erdec-Burnu, zice-se că e de pe atunci; e de origine turanică şi-nseamnă “plisc de raţă” – trebuie să-i fi fost dat tocmai datorită aşezării lui pe peninsulă. Ruşii, mai târziu, l-au schimbat în Utkonosovka, iar ucrainenii îi zic Utkonosivka...
Dar parcă ce contează numele satului, când oamenii ştiu bine cine sunt, ce sunt, cum se simt. Români!
Seara aceea de februarie, la Erdec-Burnu, în Basarabia de Sud, avea să fie una dintre cele mai tulburătoare trăite în călătoria noastră de documentare în Ucraina. Copiii satului, în veşminte tradiţionale româneşti, ne aşteptau în capul scărilor Căminului cultural. “Bună seara şi bine aţi venit la noi!”, ne-au zis într-un glas.
“SCHIMBAŢI BRĂUL TRICOLOR!”
Două ceasuri, la adăpostul întunericului ce se lăsa, aveam să aflăm ce înseamnă, de fapt, dorul basarabean. “Dor basarabean”. Dansatorii, interpreţii, taraful ansamblului folcloric din Erdec-Burnu (condus de profesorul Viorel Popescu) ne-au făcut una dintre cele mai calde demonstraţii de patriotism. Înfiinţat în 1998, ansamblul folcloric a fost de câteva ori invitat să dea spectacole şi în România, şi în Republica Moldova. Însă, fără îndoială, el a fost înfiinţat şi pentru a arăta, în conglomeratul minorităţilor din Ucraina, care este identitatea comunităţii româneşti, în relaţie cu cea bulgară, turcă, greacă etc. Era firească deci prezenţa ansamblului pe scenele de la Odessa, Ismail, Reni sau din alte localităţi importante din sudul Ucrainei. Şi un timp au putut să o facă. Au primit chiar o mulţime de premii şi diplome.

De la o vreme însă, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i se refuză sistematic prezenţa pe scenă, în Ucraina. “«Sau schimbaţi costumul, schimbaţi brâul tricolor – sau nu mai urcaţi pe scenă!», aşa ni s-a spus!” Viorel Popescu ne desluşeşte că problemele ridicate de oficialii ucraineni sunt: cântecele populare româneşti, costumul – care are ca element important un brâu tricolor – şi dansul “căluşarilor”. “Aici, în Ucraina, «Căluşul» este un dans interzis! Pentru că este un dans românesc. Ni se permite să dansăm şi să cântăm doar piesele care fac parte oficial din folclorul Republicii Moldova. Am ajuns să jucăm «Căluşul» numai în satul nostru...” “Jurăm şi ne legăm Căluşul să-l jucăm!” Strigarea de la începutul dansului căluşarilor pare să fi devenit, la Erdec-Burnu, motoul vieţii de zi cu zi...
Viorel Popescu ne povesteşte că deunăzi le-a venit de la Odessa invitaţia să participe la festivalul de Sărbători. Apoi, cineva le-a zis: “Voi sunteţi ăia cu brâul tricolor? Nu mai veniţi!”. Şi asta n-ar fi nimic. Dar, nu de mult, “şeful administraţiei raionale i-a îngrămădit pe toţi părinţii în şcoală. Pe mine n-au vrut să mă lase, dar am şi eu copilul în ansamblu şi până la urmă am rămas în sală. Ne-au zis aşa: «Până nu schimbaţi costumele şi programul, nu mai cântaţi, nu mai dansaţi!». Le-am răspuns şi eu: «Dar noi cântăm la instrumentele noastre şi dansăm în costumele primite donaţie, iar voi tot nu sunteţi mulţumiţi? Daţi-ne voi costume şi instrumente...» Nu şi nu, «nimic românesc!», ăsta e tot răspunsul pe care l-am primit!”. Oamenii se întreabă, pe drept cuvânt, până la urmă care este vina pe care o au? “Cei din asociaţia bulgarilor din Ucraina dansează în costume bulgăreşti. Cei din asociaţia ruşilor – în costumele lor. Nu scoate nimeni nici un fel de brâu... Dar noi, că suntem români, noi n-avem voie să arătăm ce-i al neamului nostru!”
Ar mai fi de zis că membrii ansamblului au nevoie şi de alte costume, poate chiar din mai multe zone ale ţării, mai ales că repertoriul celor de la “Dor basarabean” este foarte bogat şi cuprinde atât cântece şi dansuri din zona Basarabiei de Sud, cât şi din Ardeal, Moldova, Banat, Oltenia şi Dobrogea. Poate se va găsi cineva să le mai înlesnească o donaţie acestor copii şi tineri inimoşi, care păstrează în sufletul lor şi duc mai departe grăuntele de românism. Căci, bob cu bob...
PEHLIVANUL SATULUI
O dată pe an, în vară, la Erdec-Burnu are loc o veche tradiţie, o desfăşurare de forţe mai puţin obişnuită. Bărbaţii tineri şi în putere ai satului sunt chemaţi la “trântă dreaptă”. Luptă românească. Aşa, ca în basmele cele vechi, când Feţi-Frumoşii şi Greucenii se întrec cu zmeii şi liftele. Tot satul stă împrejurul lor, iar între două lupte se cântă, se dansează, precum odinioară, la horele duminicale. Obiceiul acesta al luptelor vine dintr-un trecut în care era important ca fiecare tânăr să poată să facă faţă duşmanilor. Astăzi evenimentul este o adevărată sărbătoare, cunoscută sub numele “Pehlivanul satului” – “cum ar fi «voinicul satului»“, ne desluşeşte vorba cineva. Probabil nu este o întâmplare că de aici, din sat, se trag câţiva sportivi valoroşi, care au făcut parte din lotul de lupte libere al fostei URSS ori al Ucrainei. Instructorul de lupte libere de la Erdec-Burnu, Alexandru Cepoi, om al locului, ne spune că sportul e foarte îndrăgit de locuitorii din mica Peninsulă Taşbunar, iar în ceea ce priveşte luptele, “avem astăzi condiţii ceva mai bune de antrenament. Cu ajutorul dlui Anatol Popescu, am primit o donaţie, un covor de lupte de 8 metri pe 8 metri”. Cu sala de sport sunt mai multe probleme: “Este, de fapt, vechea clădire a primăriei, ridicată în 1933 de români”, ne mai spune. “Altfel, avem copii deştepţi, sănătoşi, talentaţi, cărora le place şi să danseze, şi să facă sport, şi să-şi ajute părinţii la sere şi în gospodărie. Ei sunt şansa noastră! Trebuie să-i ajutăm să se dezvolte, să nu rămână în întuneric!”

In Jurnalul National din 27 februarie 2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu