duminică, 8 martie 2009

Stuful de dincolo de sârma ghimpată


Nu este un sfârşit de capitol. Am vrea să credem că această ultimă intervenţie a noastră pe tema Basarabiei de Sud este doar o poartă nouă deschisă pentru cunoaşterea unui tărâm prea mult vitregit de istorie şi de oameni. Un loc în care, aşa cum ne spunea unul dintre pătimaşii apărători ai drepturilor românilor din teritoriul care începe de la Dunăre şi se întinde până la Nistru şi Bug, "proiectul lui Nicolae Iorga este la fel de actual". Un loc pentru care este nevoie, urgent, de un "parteneriat româno-român", care să apropie, în spirit, comunităţile româneşti situate de o parte şi de alta a Dunării, ca şi de o parte şi de alta a Prutului.
Un tânăr istoric originar din Bugeac ne povestea că în anii ’80-’90 românii din aceste sate obişnuiau să iasă în câmp, cu aparatele de radio după ei, ascultând emisiunile care "veneau de la Bucureşti". Aşa cum noi am avut Europa Liberă, pentru ei Radio România a însemnat gura aceea de aer care îi ţinea în viaţă. "Pe când eram copil, ieşeam la câmp, sâmbăta şi duminica, iar cele două ore de la prânz, în care se dădea muzică românească, însemnau totul pentru noi". O anomalie din timpurile sovietice, perpetuată până la noi, face ca locuitorii din satele aflate teoretic pe malul Dunării, pe graniţă, să nu poată să se scalde în apa bătrânului fluviu. Zidurile înalte şi sârma ghimpată îi ţin pe oameni departe de apă. "Când eram la şcoală, ni se spunea să nu ne ducem acolo şi, mai ales, să nu atingem sârma, prin care trecea curent electric. Ştiu că ne duceam mai mulţi băieţi şi, cu sentimentul că făceam o faptă grozavă, treceam mâna printre firele de sârmă şi smulgeam câteva fire de stuf. Ne întorceam acasă ţinându-l ca pe un trofeu: stuful acela era bucăţica noastră din România".
În Basarabia de Sud, românilor le este negată identitatea naţională. Ca etnie, românii fie au fost asimilaţi de ruşi şi ucraineni, fie se încearcă astăzi mistificarea adevărurilor, fiind numiţi moldoveni, fără nici o legătură cu România – de ieri, de azi, de oricând. Celor care se "îndoiesc" că ar fi mai mult de 724 de români în Basarabia de sud, le propunem un studiu simplu: luaţi o carte de telefon şi vedeţi câte nume româneşti apar… Sunt cu mult mai mult de 724!

In Jurnalul National din 9 martie 2009

Un comentariu: